Ia românească, puterea femeiască și continuitatea... | Sweet Aura
a little more about me..., superfoods, healthy lifestyle
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on telegram
Share on skype

Ia românească, puterea femeiască și continuitatea…

Din 2013 încoace, știți bine, ia românească are o zi specială în an (24 iunie – de Sânziene) în care este scoasă din cufăr la plimbare, este admirată și venerată în aproape 50 de țări. Dincolo de istoria ei milenară, de simbolurile ancestrale pe care le încropează, sentimentele și stările pe care le descriu cusăturile, cruciulițele, liniile și culorile, pentru mine ia românească înseamnă: rădăcină, moștenire, credință și iubire!

Ziua Universală a iei este marcată și la Chișinău de câțiva ani încoace. De această dată, mi-am luat picii și ținutele atât de dragi și ne-am alăturat și noi simpaticului obicei creat de Nadia Darie, site-ul pentru femei ea.md și “Klumea” Natei Albot. Un prilej, pentru noi, modernizații, rătăciți prin fuga vieții urbane, de a pipăi și gusta istoria. M-am simțit ca-n vremurile de demult, când se organizau șezători (pe care le-am mai prins încă în sat când eram mică de tot).

Frumusețile alea de femei, zecile de doamne, domnițe și copii parcă decupați din reviste veniți în parcul Valea Morilor, au împletit coronițe din flori, au cântat la unison cu Stela Botez și cu fetele din “Crenguță de iederă”. După care ne-am aliniat la pas, pe malul lacului, într-un marș al florilor, culorilor, tradițiilor și al extazului vizual. Pe final, așa cum spune tradiția, coronițele din flori au fost aruncate pe apă pentru a vedea a cui va pluti mai departe, sau ca să le găsească ursiții.

Și așa cum îmi este firea, cu ochiul meu de jurnalist, nu doar am savurat pe-ndelete fiecare clipă din cele 3 ore ale evenimentului, dar am și tras anumite concluzii:

Femeile sunt o forță!

… nu neapărat pentru mușchii pe care-i au (că tot mai multe femei  merg la sală și prind la forță), sau prin puterea de a da naștere unui copil. Mă refer la rolul lor spiritual în lume și la darul/capacitatea de a oferi continuitate valorilor strămoșești. Cu siguranță, noi suntem primul și cel mai sfânt exemplu al copiilor noștri. Și dacă ei ne văd pe noi, mamele, prețuind ia românească, portul popular, cântul, natura și istoria, nu-i așa că asta vor face și ei peste ani? Sunt lucruri pe care nu le vor găsi în cărțile de istorie…

Știți voi, de la bunicile noastre, că în trecut, nici o fatănu se mărita dacă nu știa a coase. Nu de alta, dar atunci, ia românească era purtatăla naștere, botez, nuntă, sărbători religioase și la înmormântări. Așa căfemeile trebuiau să țese, să coase și să-și îmbrace toată familia în ii și cămășipopulare. Ce să mai, femeia  era și este responsabilăde a oferi nemurire tradițiilor ajunse în vremurile noastre  tocmai de la civilizația dacă.

Da! Eu confirm faptul că suntem al naibii de puternice. Și osă vă povestesc  odată și odată ce alteargumente am în acest sens și de ce consider că sintagma “sexul puternic” estemai degrabă valabil pentru femei  decâtpentru bărbați! E adevărat că ne place să ne simțim mici, protejate de aripalor, răsfățate și iubite. Dar asta după ce stăm în spatele lor și le călăuzim pașii!

Ia românească – modernizată și redevenită un simbol al sărbătorilor!

După ce ani de zile a fost dată uitării, este atât deîmbucurător faptul că ia românească a revenit în uz și la fel ca în timpurileapuse, se îmbracă la cununii, nunți, botezuri și alte sărbători importante. Bași mai mult, cred că ați observat tendința de a fi adoptată în trenduri chiarși de către vedetele internaționale!

Eu am câteva ii acasă, cu iz modern, ce-i drept. Toate simt minimaliste, cu ozoare puține și foarte comode la purtare. Totuși, cea mai dragă dintre toate este ia găsită în laița cu zestre de la Șercani, Orhei. Are peste 80 de ani și a fost țesută, apoi cusută cu migală de bunica soțului meu. Avea doar 14 ani atunci și se pregătea să participe cu ea la un concurs. E îngălbenită de timp, pe ici-colo mâncată de molii, dar în ochii mei e mai prețioasă chiar și decât rochiile și iile comandate de la București pe care am dat sute de euro…

Să ne prețuim moștenirile ca să trăim frumos!

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on twitter
Share on vk
Share on odnoklassniki
Share on google
Share on skype
Share on telegram
Share on linkedin
Share on email
Share on pinterest

Mai Multe Articole

Aura

Cum și de ce mi-am schimbat stilul de viață…

De multe ori, ne purtăm mai frumos cu mașina decât cu propriul nostru corp… O ducem la reparație imediat ce se defectează ceva, îi schimbăm regulat uleiul, îi turnăm combustibil ECTO, sau care o fi mai bun acolo. Pentru că altfel nu ar mai merge, nu-i așa?De ce nu ne-am acorda timp și efort pentru a ne autodisciplina și noi? Trebuie să punem suflet și spirit în acest efort! Și cu siguranță vom
reuși!

Citește mai mult »
Aura

Un fel de… cuvânt înainte

Voi folosi această pagină personală ca un mediu de comunicare, un fel de reality check al întâmplărilor din viaţa mea personală, dar şi din cea profesională. Voi „da în vileag” multe dintre secretele mele personale în materie de parenting şi stil de viaţă sănătos . Va fi cumva „a little more about me…”, fără ascunzișuri…

Citește mai mult »

Creează-ți un Site Web sau Începe un Blog Personal!

Lăsați o cerere

Completați formularul și revin cu o ofertă individuală!

Background vector created by pikisuperstar - www.freepik.com

Stai un pic,

Ai reușit să citești și ultima postare?